Revistă de înnodat sinapse

Mihăiță, adolescența și iubirea

DSC02058

One man show-ul ”MIHĂIȚĂ. Reconstituirea unei vieți” s-a născut din cartea omonimă, povestită de George Mihăiță și sistematizată de reputatul critic de teatru Doina Papp. A apărut anul trecut, când protagonistul a împlinit 70 de ani. 70 de ani în care senectutea nu l-a putut atinge, oricât de mult a alergat în urma lui. Am scris cândva, referitor la rubrica lui de răspunsuri la scrisori din revista ”Salut”, că Mihăiță e tatăl adolescenților triști. Am greșit. Nu e vorba de nicio paternitate. Mihăiță este, el însuși, un adolescent. Și trist, și vesel. După caz. Un adolescent care, oricât de trist ar fi și oricât de greu ar fi bolovanul pe care îl duce în spate, are un zâmbet și o îmbrățișare pentru prieteni. Ei, dar cine nu e prieten cu Mihăiță? Despre roluri și prieteni povestește el în one man show-ul care se joacă – mereu cu sala arhiplină – la Sala Studio a Teatrului de Comedie. Deci 70 de ani, 60 de filme, 58 spectacole de teatru, trei fii frumoși și un nepoțel drăgălaș. Și 16 ani de când e directorul Teatrului de Comedie. Un capitol foarte important, despre care nu vorbește mult, dar o să vorbesc eu: În 2002, când și-a asumat el directoratul, Teatrul de Comedie atinsese limita lui cea mai de jos. Agoniza în liniște, sub straturi groase de praf. Mihăiță l-a readus la viață și i-a dat strălucire, chiar dacă, pentru asta, a trebuit să renunțe la roluri pe care ar fi vrut să le joace. A așezat la locul lor, pe socluri înalte, superstarurile teatrului, oferindu-le roluri pe măsura harului cu care au fost dăruite. A adus în echipă tineri actori și le-a dat aripi, a inventat proiectul ”Comedia ține la TINEri” pentru a instala pe rampa de lansare dramaturgi, regizori, actori aflați la început de drum. A adus pe scenă spectacole unul și unul, majoritatea jucându-se cu casa închisă. El însuși a interpretat genial roluri de neuitat în spectacole ca ”Revizorul”, ”Casa Zoicăi”, ”Bani din cer”, ”Breaking News”, ”În plină glorie”, ”Fierarii”, ca să le amintesc doar pe cele mai recente. A inventat Ziua Adolescentului, instituită prin lege, și Festivalul de teatru pentru liceeni ”Jos pălăria”. Ceea ce nu spune este că, din această pepinieră, s-au lansat spre actorie și regie nume sonore de pe afișele actuale.

DSC02014

Ce spune despre el însuși? Că e un țăran din Moreni, care a trăit visul american, ajungând să împartă scena sau platoul de filmare cu actori uriași, pe care îi vedea doar la televizor. Cum ar fi inimitabilul Toma Caragiu, cel care, după ce l-a văzut în ”Reconstituirea”, l-a încurajat, spunându-i că poate să facă meseria de actor.  Pe atunci, Mihăiță era student în anul I, la IATC. Despre ”Reconstituirea” lui Pintilie (considerat de critici cel mai bun film românesc al tuturor timpurilor) vorbește cu emoție, dar nu spune tot: că e filmul lui! L-am văzut de nenumărate ori, toată distribuția este excepțională, dar singurul pe care nu l-ar putea înlocui nimeni este băiatul George Mihăiță. Pentru că el era chiar acel Vuică, adolescentul în stare să ia peste picior până și moartea.

miha 2

Povestește Mihăiță, în recitalul lui, despre toate: despre copilărie, familie, Moreni, colegi, roluri, culise, prieteni, copii și, cumva, strecoară printre meandrele spuselor sale, ceva ce ar putea să fie cheia adolescenței de nimic tulburate. Radu Beligan i-a spus cândva: ”Cred că secretul biblic al longevității e iubirea. Dacă viața e o călătorie, s-o facem la clasa I”! Păi, adolescentul Mihăiță, când iubește, e în stare să se urce pe un stâlp, în Piața Universității, și să strige de acolo ce are în inimă! (Nici despre asta nu povestește el, dar știm noi…) Prin urmare, nu-i de mirare că rămâne așa, netulburat de trecerea timpului, în plină putere creatoare, la 70 de ani. Lucru pe care îl demonstrează, timp de o oră și 10 minute, și în recitalul său în care găsești și bucurie, și lacrimă, și nostalgie, și secrete abia acum dezvăluite, și foarte mult umor. Nu voi insista asupra amănuntelor, pentru că aș strica surprizele acestui splendid spectacol, pe care veți vrea, cu siguranță, să-l vedeți de mai multe ori. Poate că n-ar strica să se poată cumpăra și cartea, în foaier, după spectacol. Cu siguranță, vor fi destui spectatori care vor fi încântați să ia acasă o așa frumoasă amintire.

DSC02070

La sfârșit, s-a aplaudat cu palme și suflete pentru George Mihăiță, actorul atât de iubit de public, și pentru cei care l-au ajutat să-și materializeze proiectul: Doina Papp (autoarea cărții), Alexandru Turcu (prelucrare și montaj video), Sabina Manole (elevă la Colegiul de Artă ”Dinu Lipatti”, care a susținut, la pian, rafinate momente muzicale). În încheiere, nu pot decât să vă recomand: Mergeți să vă împrieteniți cu George Mihăiță. Merită!

Gabriela Hurezean

Fotografii de Bogdan Amarfi

Leave a Reply

Basic HTML is allowed. Your email address will not be published.

Subscribe to this comment feed via RSS