Sarmalele reci dau în clocot. Degustare – mâine seară, în Quantic!
Încă nu aveau nume și se nășteau în dureri, în urmă cu vreo 27 de ani, când Emil Viciu (pe atunci tehnoredactor și autor de articole pe teme rock, la ziar) venea din biroul de vizavi cu un walkman mic și îmi oferea să ascult primele sunete articulate pe care le scotea trupa nou născută. Tot el mi-a dăruit, un an mai târziu, pe casetă, primul album al Sarmalelor reci: ”Țara te vrea prost”. A urmat concertul răsunător de la Theatrum Mundi (actualul Metropolis). În scurt timp, Sarmalele reci s-au instalat în centrul atenției, devenind un adevărat fenomen, grație rezonanței originale induse de muzicieni pur sânge, ca Mihai Iordache, acest inimitabil saxofonist de jazz și compozitor, sau Emil Viciu care este, fără niciun dubiu, cel mai bun chitarist din câți avem, cu mari șanse să depășească și performanțe internaționale.
De-a lungul anilor, glasul lui Zoltán András a rămas numitorul comun, coagulant, al trupei, alături de versurile când ironice, când romantice, scrise de Florin Dumitrescu, pupat uneori și de muza compoziției muzicale (ex:”Blues-ul băiatului sărac”). Au plecat unii, au venit alții, au mai revenit din plecați, au fost momente de eclipsă, timp în care noi, cei care le iubeam muzica, ascultam piesele pe casete, CD-uri, YouTube și pe unde le mai găseam. Dar, cu toate vicisitudinile originalului capitalism mioritic, Sarmalele reci nu cedează și, iată, după 26 de ani, vădește o certă vocație de a renaște din propria cenușă. Albumul de debut, ”Țara te vrea prost”, înregistrat pe vinil – cunoscătorii știu de ce e de preferat vinilul oricărui alt suport! – a fost reînregistrat cu mijloace tehnice performante, astfel încât, deși piesele sunt aceleași, prezintă o vibrație nouă, mai puternică, mai elocventă. Iar mesajul textelor, reflectând realitatea anilor 90, se amplifică azi, când țara ne vrea mai proști ca niciodată.
În noile versiuni ale interpretării, ironia blajină, duioasă, de la începuturi, atinge acutele sarcasmului, ale revoltei. Accentele punk se fac simțite cu mai multă intensitate, atât prin vocea lui Zoltán András cât și prin virtuozitățile colegilor săi de trupă: Emil Viciu (chitară electrică, chitară acustică, voci adiționale), Mihai Iordache (saxofon alto, saxofon bariton, tamburină, voci adiționale), Ciprian Almășan (chitară bas), Bogdan Bereucă (tobe, bongos, shaker), Mircea László Horváth (orgă Hammond). Albumul este produs de celebrul stabiliment ”Trei bețivi”, un gest de o generozitate/inspirație pe care nu obosim să-l salutăm și aplaudăm! Bine-ar fi dacă și alți ”bețivi” s-ar deda unor asemenea fapte!
În concluzie, nu ratați ocazia de a asculta live ”Sarmalele reci”, sâmbătă 18 decembrie, ora 18.00, într-un fulminant concert, cu ocazia lansării vinilului ”Țara te vrea prost”. Poate mai găsiți bilete pe iabilet.ro. Dacă aveți noroc.
Gabriela Hurezean