Poate că, dintre toate artele care converg în edificarea culturii, muzica este cea mai vindecătoare. Și o poți înțelege, indiferent care ar fi limba ta maternă.

Directorul artistic al festivalului, reputatul dirijor Cristian Măcelaru, a oferit detalii despre evenimentul devenit brand cultural al României.

Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la moartea lui George Enescu, prilej de a aduce în prim-plan atât moștenirea artistică a marelui compozitor, cât și impactul său profund asupra muzicii clasice universale. Peste 4.000 de artiști din România și din întreaga lume vor fi prezenți la București pentru a participa la cea mai „bogată” ediție a festivalului de până acum: pe parcursul a 29 de zile, vor avea loc peste 95 de concerte și spectacole, grupate în șapte mari serii, pentru toate categoriile de iubitori ai muzicii clasice. În concertele din cadrul programului principal de la București, Festivalul Enescu va include peste 45 de interpretări din creația lui George Enescu, printre care Opera “Oedipe” în producția Operei Naționale București, semnată de Stefano Poda. Sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare vor evolua muzicieni de talie internațională, precum Ionuț Pascu în rolul lui Oedip, Ruxandra Donose în rolul Iocastei, Ramona Zaharia în rolul Sfinxului, Bogdan Baciu în rolul lui Creon, și Paul Curievici sau Vazgen Gazarian în rolurile lui Laios și al Marelui Preot. Simfoniile, Rapsodiile Române, Suitele pentru orchestră, Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră, Balada pentru vioară și orchestră și multe alte lucrări camerale, corale și solistice vor fi interpretate de unele dintre cele mai importante orchestre din lume.”

Cea mai recentă noutate pe care am primit-o de la organizatori se referă la concertele care vor avea loc la Sala Palatului. Iată detaliile din comunicat:

”Adusă la standarde acustice performante, Sala Palatului va găzdui 27 de evenimente de excepție susținute de 16 orchestre de prestigiu din România și din întreaga lume, într-o ediție ce va marca 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor și muzician român George Enescu. Alături de numeroase opusuri enesciene, în buna tradiție a festivalului, în program se vor regăsi și lucrări celebre, compuse de Mahler, Rahmaninov, Beethoven, Mozart, Ravel, Wagner, Brahms, Ceaikovski, Șostakovici, Stravinski, Sibelius, Bruckner, Dvořák, Schumann, Liszt, Grieg, Debussy, Richard Strauss, Bartók, dar și lucrări prezentate în primă audiție.

Dintre compozițiile enesciene incluse în programul de la Sala Mare a Palatului amintim Poema română op. 1, în concertul de deschidere, dirijat de Cristian Măcelaru la pupitrul Filarmonicii „George Enescu” (24 august 2025, ora 20:00), Fantezia – concert pentru pian și ochestră, interpretată de Orchestra Philarmonia din Londra, sub bancheta lui Santtu-Matias Rouvali, solistă pianista Alexandra Dariescu (28 august 2025, ora 20:00), Pastorala-fantezie, cu Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia, condusă de Daniel Harding (31 august 2025, ora 19:30), Preludiu la opera Oedipe, dirijat de marele Paavo Järvi la pupitrul Orchestrei Tonhalle din Zürich (2 septembrie 2025, ora 20:00), Simfonia concertantă în si minor pentru violoncel și orchestră op. 8 în versiunea lui Manfred Honeck, care va dirija Orchestra de Tineret Gustav Mahler, avându-l solist Yo Kitamura, marele câștigător al secțiunii de violoncel a Concursului Internațional George Enescu de anul trecut (7 septembrie, ora 19:30), Suita nr. 2 în do major pentru orchestră op. 20, dirijată de Alain Altinoglu la pupitrul Orchestrei Simfonice Radio din Frankfurt (9 septembrie 2025, ora 20:00), Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc op. 32, interpretată de Capela de Stat din Dresda, sub bagheta maestrului Daniele Gatti (11 septembrie 2025, ora 20:00), Simfonia nr. 1 în mi bemol major op. 13, cu Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, condusă de maestrul Vasily Petrenko (12 septembrie 2025, ora 19:30), Rapsodia română nr. 2 în re major op. 11, sub bagheta maestrul Cristian Măcelaru, la pupitrul Ochestrei Naționale a Franței (18 septembrie 2025, ora 19:30), ultima operă enesciană, Simfonia nr. 4 în mi minor, finalizată postum de Pascal Bentoiu, in interpretarea Orchestrei Filarmonice Cehe, dirijate de Petr Popelka (4 septembrie 2025, ora 20:00) și Rapsodia română nr. 1 în la major op. 11, interpretată de Orchestra Regală Concertgebouw, la pupitrul căreia se va afla îndrăgitul dirijor Klaus Mäkelä, pe 21 septembrie 2025, ora 19:30, în concertul care va închide ediția din acest an a festivalului.

Și de această dată, la București vor putea fi ascultate unele dintr cele mai importante ansambluri orchestrale ale lumii – Orchestra Regală Concertgebouw, Orchestra Națională a Franței, Orchestra Tonhalle din Zürich, Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia, Orchestra Philharmonia din Londra, Budapest Festival Orchestra, Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, Capela de Stat din Dresda, Orchestra Simfonică Radio din Frankfurt, Orchestra Filarmonică Cehă, Orchestra Simfonică WDR din Köln – alături de prestigioasele orchestre din București – Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Română de Tineret, Orchestra Națională Radio - dar și Orchestra de Tineret Gustav Mahler sau Orchestra Ukrainian Freedom, conduse de unii dintre cei mai importanți dirijori ai momentului: Cristian Măcelaru, Paavo Järvi, Vasily Petrenko, Klaus Mäkelä, Daniele Gatti, Daniel Harding, Petr Popelka, Manfred Honeck, Christian Reif, Iván Fischer, Alain Altinoglu, Santtu-Matias Rouvali, Giancarlo Guerrero și dirijoarea  Keri-Lynn Wilson.

Pianistele Martha Argerich și Alexandra Dariescu, pianiștii Kirill Gerstein, Rudolf Buchbinder, Alexandre Kantorow, Jean-Yves Thibaudet, Simon Trpčeski, Bruce Liu, violoniștii Anne-Sophie Mutter, Alexandra Conunova, Renaud Capuçon, Nemanja Radulović, Julian Rachlin, violonceliștii Alisa Weilerstein, Gautier Capuçon, Kian Soltani, Andrei Ioniță, câștigător al Concursului Ceaikovski în 2015, Yo Kitamura, câștigătorul Secțiunii violoncel a Concursului Internațional George Enescu 2024, sopranele Magdalena Kožená, Rachel Willis-Sørensen, Jennifer Holloway, baritonul Iain Paterson, basul Andreas Bauer Kanabas sunt artiștii de talie internațională ce vor evolua în Sala Mare a Palatului.

În ediția din acest an a festivalului se vor regăsi în program șapte opere în concert, dintre care, la Sala Palatului, sunt programate: Salome op. 54 de Richard Strauss, prezentată de Orchestra Simfonică din Köln, sub bagheta maestrului Cristian Măcelaru, avându-i drept soliști pe soprana Jennifer Holloway în rolul Salomeea, baritonul Iain Paterson în rolul Ioan, mezzosoprana Tanja Ariane Baumgartner în rolul Herodiada, regizori multimedia Nona Ciobanu și Peter Košir (1 septembrie 2025, ora 20:00); Lady Macbeth din Mțensk op. 29 de Dmitri Șostakovici, condusă de dirijorul Giancarlo Guerrero, la pupitrul Orchestrei Naționale Radio și Corului Academic Radio (dirijor cor: Ciprian Țuțu), în rolurile principale aflându-se soprana Kristine Opolais în rolul Katerina Izmailova, basul Andreas Bauer Kanabas în rolul Boris Izmailov, tenorul Nikolai Schukoff în rolul Zinoviy Izmailov, și tenorul Pavel Černoch în rolul Serghei, regizor multimedia Carmen Lidia Vidu, în 14 septembrie 2025, ora 19:00.

Dansul contemporan revine în programul festivalului: celebra companie de dans Eva Duda din Ungaria va prezenta, alături de Budapest Festival Orchestra, dirijată de Iván Fischer, două lucrări celebre semnate de Béla Bartók: baletul Mandarinul miraculos Sz. 73 și opera Castelul Prințului Barbă-Albastră Sz. 48, pe data de 17 septembrie, ora 20:00.

Vor fi marcate și momente aparte prin concertele susținute de Orchestra Ukrainian Freedom, pe 25 și 26 august 2025, de la ora 20:00, condusă de dirijoarea canadiană Keri-Lynn Wilson, care a fondat ansamblul în 2022, imediat după invazia Rusiei, ca inițiativă de a apăra moștenirea culturală a Ucrainei. Membrii orchestrei sunt muzicieni ucraineni din toate colțurile lumii, care s-au alăturat demersului pentru a susține simbolic această țară, iar proiectul este rezultatul colaborării dintre Opera Metropolitană din New York, Opera Națională Poloneză și Ministerul Culturii din Ucraina.

Proiecțiile multimedia vor însoți cinci evenimente din acest an: concertul de deschidere a Festivalului Enescu, din 24 august 2025, operele în concert Salome op. 54 de Richard Strauss (în data de 1 septembrie) și Lady Macbeth din Mțensk op. 29 (14 septembrie), concertul susținut de Budapest Festival Opera, dirijat de Iván Fischer, alături de Compania de Dans Eva Duda din Ungaria (17 septembrie) și cel de-al doilea concert al Orchestrei Naționale a Franței, condus de Cristian Măcelaru (în 19 septembrie) și vor fi semnate de Carmen Lidia Vidu, Nona Ciobanu și Peter Košir.

Abonamentele pentru seria de concerte de la Sala Palatului se vor putea achiziționa până la data de 14 februarie 2025, ora 24:00, urmând ca din data de 15 februarie, ora 12:00, să poată fi cumpărate bilete individuale, pentru fiecare reprezentație.

Pentru Seria Concertelor de la Sala Palatului există mai multe categorii de abonamente, cu prețuri ce încep de la 2350 lei.

Biletele sunt puse în vânzare pe platforma Eventihttps://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu

GH & BBR

2023 este an aniversar în folk, jumătate de veac de carieră artistică a Zoiei Alecu.

Folkul și rockul s-au întîlnit în glasul ei. Artista aniversează cei 50 de ani pe

scenă prin trei concerte aniversare extraordinare: Tulcea, Ploiești și București.

Totodată, va lansa un dublu album de colecție, The Best of the best of.

Concertele aniversare extraordinare vor fi:

Tulcea ‒ 29 septembrie 2023, Teatrul Jean Bart

Ploiești ‒ 20 octombrie 2023, Filarmonica Paul Constantinescu

București ‒ 17 noiembrie 2023, Sala Dalles

Dublul album aniversar cuprinde un prim CD cu cele mai bune piese din cele patru

albume de autor scoase pînă acum, și un al doilea CD, album de colecție, cu melodii

compuse la începutul carierei, în anii 1973-1974, ce au fost înregistrate în studiourile

Radio România, cu vocea, ambitusul de 5 octave și jumătate, și soundul de atunci.

Aceste melodii se găsesc doar în arhiva Radio România, iar acum, cu acordul celor de

la radioul public, pe acest album de colecție.

Zoia Alecu a cîntat prima dată pe o scenă cînd avea 12 ani, iar la 16 ani a cîntat, la o

serată muzicală particulară, în fața lui Florian Moțu Pittiș și Doru Stănculescu. Oficial

s-a lansat în 1973, nașul ei muzical fiind Doru Stănculescu, iar locul lansării a fost

celebrul Club A. Zoia Alecu scrie versuri și compune muzica pentru melodiile ei, ceea

ce face din ea un cantautor complet. A învățat singură să cînte la chitară, a făcut clasele

primare la liceul de muzică George Enescu unde a învățat vioara. A debutat în 1974 la

Cenaclul Flacăra, în aceeași seară cu Nicu Alifantis, dar nu a fost ea aleasă în acel an,

ci după ceva vreme. Nu a stat prea mult în Cenaclul Flacăra, spiritul ei este liber. A

continuat în Cenaclul Amfiteatrul Artelor păstorit, la acea vreme, de Mihai Tatulici. A

cîntat pe toate scenele din țară, de la București la Sighet, de la Constanța la Timișoara,

de la Gărîna la Iași. În 1975-1976 a compus muzica pentru spectacole de teatru la

Nottara, iar la începutul lui 1986 a fost invitată să compună muzică pentru spectacolele

Circului. Tot în ’86, Crina Mardare și trupa Sfinx au invitat-o să li se alăture. A ales acest

drum. Iar timp de aproape 20 de ani a cîntat rock în trupa Sfinx Experience și pop-rock

în duetul Stereo alături de Crina Mardare.

Trupa Sfinx Experience și-a oprit motoarele. Zoia Alecu s-a reîntors la folk, prima ei

dragoste. În 2007 își lansează primul album de autor, Vino aici. Urmează Cărări de

maci, în 2009, Printre lupi, în 2012 și Să ierți, în 2015.

Aniversare are loc pe scenă, așa cum îi stă bine oricărui artist. Vă dăm întîlnire la

Tulcea, Ploiești sau București. Să fie folk!

• Vă așteptăm pe pagina de facebook: www.facebook.com/ZoiaAlecuFolk

pe canalul personal de youtube: youtube.com/@ZoiaAlecuoficial

pe site-ul: zoiaalecu.ro

Contact:

Irina IONESCU HOMORICEANU

PR Manager Zoia Alecu

telefon: 0733.916.441

Ce poate fi mai plăcut într-un weekend plictisit(or) decât să te întâlnești la o terasă cu prietenii. Și nu orice fel de prieteni, ci unii nărăviți la supliciile scrisului. Care vorbesc și tâlcuiesc despre ceea ce te interesează și pe tine. Doi corifei ai literaturii SF și ai suprarealismului mai mult sau mai puțin magic, Dănuț Ungureanu și Marian Truță, au inventat un pretext pentru strângerea rândurilor: ”Care-i treaba cu scrisul?” – o întrebare umbrelă sub care se pot aduna toți cei ce au oarece de zis despre treaba asta. Sâmbăta trecută ne-am întâlnit La Teu. S-a consumat niște vin, s-a povestit și s-a râs (mult), s-a și cântat, s-a și tachinat.

Cei doi amfitrioni, Truță și Ungureanu (în ordine alfabetică) au spart gheața cu o veste bună. Au scris împreună un roman. Polițist. Și nu orice fel de roman polițist, ci unul istoric, a cărui acțiune se desfășoară în Roma antică, în vremea împăratului Vespasian. Știți cine a fost Vespasian, nu? Imperatorul care a inventat pisoarul cu plată și sloganul ”Banii n-au miros”. Acuși, ne putem da seama că într-o epocă definită de asemenea idei lucrative și asemenea muguri de marketing, o acțiune polițistă își găsește cuibul cel mai ospitalier. Eroul principal se numește, conform lui Dănuț Ungureanu, ”Nuștiucum Nuștiucum Gladius”. Ca săbiuța aia cu care se porționau gladiatorii. Și romanul se numește tot ”Gladius”. Cei doi romancieri celebri și-au elaborat  cartea după o rețetă interesantă: au scris, pe rând câte un capitol, apoi le-au pus cap la cap. Marian Truță a ținut să precizeze că partea scrisă de el nu e chiar așa de sângeroasă, pentru că el preferă stilul poetic. Pentru degustare, Dănuț Ungureanu a citit un fragment în care misterul se împletește cu dialogul viu, cinematografic și cu umorul specific ambilor autori.

După aplauze, Truță a comentat: Dănuț a citit fragmentul pe care tocmai l-am scos din carte. Iar Dănuțul, laconic: S-o crezi tu! Scurtă mostră din atmosfera caldă, prietenească, în care a decurs spinosul proces al scrierii la patru mâini a romanului. Deocamdată, cei doi nu s-au hotărât asupra editurii pe care o vor alege, dar e clar că editura care va publica romanul ”Gladius” va ieși câștigată, fiindcă simt o aromă puternică de bestseller.

A urmat Marian Coman, care a povestit despre activitatea sa de redactor la Nemira, despre multele cărți pe care le-a scris, despre proză și poezie. N-a ratat ocazia să enunțe o teorie proprie, care ne-a pus pe gânduri: ”Dacă autorii sunt tata, cititorii sunt mama.” Cum ar veni, cititorii sunt cei care nasc în dureri literatura? Aici mă încearcă o oarecare derută…

O altă veche cunoștință, Florin Dumitrescu, a vorbit despre Sarmalele Reci care tocmai împlinesc 30 de ani de când au fost luate de pe foc. Deși se declară textier (nu doar al Sarmalelor Reci), se dedică ocazional și sferei pe care o numește ”poezie cultă”, cu pronunțată tentă socială. După modesta-mi părere, nici versurile pe care le scrie pentru a fi puse pe note nu sunt mai prejos decât cele ”culte”. Suntem mulți cei care am reținut cuvintele unor piese de rezistență ale Sarmalelor Reci, cum ar fi ”Țara te vrea prost”, ”Prostia la putere”, ”Gașca de la bloc”, ”Bluesul băiatului sărac”, ”Vărsătorul” (autorul acestei partituri, Emil Viciu, este un chitarist inegalabil și a fost o reală bucurie să-l avem alături).

Un alt campion al SF-ului, dedulcit la alte genuri (are vreo 12 cărți publicate), Michael Hăulică, Mike pentru prieteni, a oferit un adevărat stand-up comedy. Proprietar al unui simț al umorului apocaliptic, ne-a povestit cum, la 7 ani, regiza spectacolul ”Motanul Încălțat”, percepând 5 bani pe bilet, căci, nu-i așa, artistul trebuie plătit. Despre cum scrie: ”Îmi vine în cap o imagine, o scriu pe aia și mă mai opresc după 10 pagini.” Întrebat de ce scrie, a răspuns laconic: ”Degeaba”. Ca noi toți, de altfel.

Cel care a încheiat șirul invitaților, Ovidiu Mihăilescu, a vorbit puțin despre cele șase volume de poezie pe care le-a publicat, despre ”scrierea poeziei ca gimnastică a sufletului”, despre legătura genuină dintre muzică și poezie. Apoi a cântat. Mai departe nu știu ce s-a întâmplat, că a trebuit să alerg la altă întâlnire. Ce mai e de spus: seria de evenimente sub genericul ”Care-i treaba cu scrisul?” va continua, nu doar în București, ci și în țară. Nu ratați ocazia de a participa, o să vă placă!

Gabriela Hurezean

”Iluzia orbirii”. Cheia întregii expoziții de pictură. Ca artist vizual, Irina Gache își antrenează imaginația/inspirația refuzând privirea obișnuită, banală, și experimentând posibilitățile ochiului pineal. Sau, pur și simplu, ale imaginației care fuge în lume cu poezia. Acesta este văzul care o călăuzește în călătoria prin noul univers numit Archetypia.

Univers al emoțiilor ce evadează din sertare, cufere, sipete secrete, devenind planete misterioase în galaxiile minții. Iar mintea înfrunzește și frunzele devin ochii cu care ne scrutează însăși natura.

De aici începe altă magie, altă călătorie spre lumina care se află la capătul scărilor în spirală. Lucrările Irinei Gache vorbesc despre neobosita căutare a sinelui prin noi și noi universuri exprimate în formă și culoare.

Pe lângă tablouri, expoziția cuprinde și câteva mici obiecte decorative, sculptate și pictate cu migala unui maestru chinez. Prin tot ce pictează, sculptează și fotografiază, Irina adresează privitorului invitația ”de a pătrunde în lumea misterioasă a arhetipurilor, a inconștientului colectiv”. Suprarealism, onirism și metafizică se întrepătrund în lucrările artistei, oferind privitorului libertatea de a descifra coduri și simboluri secrete în consonanță cu propriile trăiri.

Gabriela Hurezean

În anul 2000, când a părăsit România, Felicia Mihali se putea considera o deținătoare a succesului deplin. Era tânăr jurnalist la un cotidian celebru și publicase trei romane în doi ani: ”Țara Brânzei” (1999), ”Mica istorie” (1999), ”Eu, Luca și Chinezul” (2000). Era la vârsta când îi păsa mai puțin de gloria personală și mult mai mult de mizeria pe care politicienii o consolidau pe tărâmul nemuritoarei Miorițe. În concluzie, a trecut Oceanul pentru a relua viața de la zero. A învățat, a călătorit, i-a învățat pe alții. Fiecare călătorie s-a soldat cu un roman. 13 în total. Scrie în trei limbi: română, franceză și engleză. În plus, vorbește olandeza și chineza. Conduce, la Montreal, prestigioasa Editură Hashtag, dedicată, în principal, scriitorilor valoroși, dar marginalizați. Noul roman al Feliciei Mihali, scris în limba română, ”A doua șansă pentru Adam”, apărut recent la Editura Vremea, este tot un fel de călătorie, dar nu peste mări și țări, ci în microuniversul proxim al unui cuplu de imigranți români.

Imposibil de clasificat în funcție de curente/trenduri literare, romanul Feliciei Mihali este pur și simplu o preacinstită poveste despre doi oameni care sunt împreună de 30 de ani. Fără contorsionisme și jonglerii stilistice. Concepută jurnalistic din două puncte de vedere: a scrisului la ziar, propriu zis, și a jurnalului intim. Paradoxal, privirea rece, obiectivă a ziaristului se împletește, aici, cu mărturisirea (subiectivă) a unor amănunte pe care, de obicei, eziți să le descrii până și  în jurnalul personal, chiar dacă e ținut sub lacăt. El, Adam, a suferit un accident cerebral și nu-și mai amintește nimic din trecut. Ea, nenumită, dar, poate, Eva, își amintește totul prea bine, deși ar fi mai bine să uite. Dar acum, bărbatul îi aparține în totalitate și i se dedică fără ezitare: ”Nimic nu-i trădează boala. Adam nu poate fi o altă persoană! Trupul, chipul, buzele lui sunt aceleași. Este bărbatul de care mă îndrăgostisem nebunește în tinerețe. Mica pată pe creierul lui nu-l transformă în cineva mai puțin demn de a fi iubit, cineva care ar trebui abandonat.” Doar că, de cinci ani, bărbatul s-a transformat într-un copil care urăște măslinele, plictiseala, socializarea. El a devenit un simplu spectator, în timp ce ea se ocupă de tot ce presupune viața domestică: pregătirea hranei, tunderea viței de vie, alegerea veșmintelor pentru seara la Operă, pregătirea unei aniversări, întâlnirea cu prieteni de familie. Nucleul narativ, alcătuit din viața cuplului, este înfășurat în elemente externe, concentrice. Felicia Mihali descrie în culori sugestive (dar cu ironie latentă, dusă uneori până la cinism) viața comunității românești din Montreal, ”rahaturile tradiționale” care sunt păstrate cu sfințenie. Cum ar fi ritualurile complicate (și adesea ipocrite) din jurul unui mort. Sunt luate în colimator școala, societatea de consum, risipa, apetitul pentru bârfă, crăpelnița, politica, păstrarea aparențelor cu orice preț. Amănunte aparent nesemnificative care, odată introduse în puzzle la locul potrivit, dau întregul edificator. Contrapunctic, ni se inoculează bănuiala că, în trecutul lui Adam și al soției sale, există un secret bine păstrat. Care se va revela abia la finalul cărții, enunțat cu același sânge rece, caracteristic autoarei. Ceea ce ar fi putut să fie melodramă, devine o simplă întâmplare trecătoare, privită cu nepăsare/resemnare/ironie și, mai ales, o anume înțelepciune. Cred că un roman bun este acela pe care îl citești dintr-o răsuflare. Din acest punct de vedere, e clar că Felicia Mihali și-a încheiat glorios și această călătorie în micul univers al unei femei pe cât de fragile, pe atât de puternice. În iulie, va veni în București. Probabil, vor fi și câteva lansări ale romanului. Nu ratați!

Gabriela Hurezean

Fotografia Feliciei Mihali este furată de pe pagina personală de Facebook

”Începând cu luna iunie, Teatrul În Culise își va relua activitatea și inaugurează oficial noul spațiu din str. Alecu Russo nr. 12 printr-o stagiune completă ce cuprinde atât producții mai vechi, deja consacrate, readaptate și cu distribuții noi (Clinica sinucigașilor, Anti Love Story, The Blue Room), dar și spectacole noi, trei dintre acestea pregătite în perioada de pandemie și jucate în premieră cu ocazia redeschiderii:

# 4, 5 și 26 iunie ora 20:00 – Monoloagele Vaginului de Eve Ensler

Cu: Cristina Munteanu, Ioana Nichita, Grațiela Popa, Ionuț Iftimiciuc

Regia: Ionuț Iftimiciuc

# 12 iunie ora 20:00 – Fază lungă de Catherine Aigner

traducere Victor Scoradeț

Cu: Iulia Neacșu, Adrian Ionescu, Radu Catană, Grațiela Popa

Regia: Laura Ducu

Muzica: Andreea Verde

# 19 iunie ora 20:00 Colecționarul după romanul lui John Fowles,

adaptare Alex Vlad

Cu: Patricia Ionescu, Dorin Enache

Regia: Alex Vlad

Cu o trupă de treizeci de actori tineri și studenți la facultățile de profil și cu o nouă stagiune, Teatrul În Culise își continuă misiunea de a promova un teatru sincer, intim, dispus să provoace și să recâștige publicul prin spectacole actuale, îndrăznețe, menite să intrige, dar și să distreze spectatorii. Clădirea din Alecu Russo 12 a fost transformată într-un spațiu cultural multifuncțional, în care Teatrul În Culise își desfășoară activitatea alături de studioul de producție video și foto Itshowtime Studio și de școala de actorie TeenMedia Academy, care organizează cursuri și workshop-uri de dezvoltare personală prin actorie.

”Chiar dacă este vară și soare, – mărturisește regizorul Cristian Bajora, directorul teatrului – noi trebuie să ne continuăm activitatea pentru a putea să rezistăm și să fim aici și în toamnă. Așa că invităm toți iubitorii de teatru să ne susțină, iar în weekend-urile în care rămân în București, să vină la teatru și să-l iubească cu un bilet. Independenții au mare nevoie de oameni. Ne-am mutat în acest spațiu de pe Alecu Russo 12 în februarie 2020 și de atunci am făcut eforturi supraomenești să îl păstrăm. De-abia acum, la mai bine de un an distanță, reușim să îl inaugurăm. În ciuda tuturor greutăților, se pare că din ceva urât se naște întotdeauna ceva minunat: dovadă stă echipa artistică #inculise care a lucrat foarte mult, deși am fost închiși, pentru a lansa această stagiune care îmbină titlurile deja cunoscute de public, unele readaptate, cu prospețimea și surpriza spectacolelor noi. E minunat că putem să jucăm din nou cu public!”

Programul integral pentru luna iunie, dar și mai multe detalii despre spectacolele Teatrului În Culise, găsiți pe http://teatrulinculise.ro. Biletele sunt disponibile pe mystage.ro.

*Pentru siguranța tuturor participanților, în luna iunie Teatrul În Culise va lua în continuare măsuri de protecție pentru spectatori, după cum urmează: limitarea numărului de locuri disponibile, permiterea accesului în sală numai în urma verificării temperaturii tuturor spectactorilor, obligativitatea de a purta masca de protecție pe toată durata desfășurării evenimentului.”

La zece ani de existență grea, dar mereu victorioasă, ca vechi prieteni, urăm Teatrului în Culise drum neted și aplauze torențiale !

(Roland E.)

Fotografii: Teatrul în Culise

Chiar dacă reflectoarele marilor scene se află în hibernare pandemică, la Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București se muncește cu osârdie întru consolidarea unui viitor fără covizi și distanțare, pe care îl sperăm cu toții cât mai apropiat. Într-o zi cu ploaie torențială, ne-am întâlnit – unii fizic, alții prin zoom – cu cei care pun la cale o noutate prețioasă în slujba publicului și a specialiștilor: Expoziția inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului TNB (înființat sub directoratul lui Liviu Rebreanu, în 1942). Ne-au povestit despre mersul lucrurilor Ion Caramitru (manager TNB),  Ioan Onisei (director general adjunct TNB, managerul proiectului), Mircea Rusu (director artistic TNB), Mihaela Verman (organizatorul expoziției), Anca Constantin (responsabil comunicare proiect). Muzeul TNB – singurul cu acest profil din țară – expune pe o suprafață generoasă, 650 mp, o impresionantă colecție cuprinzând tablouri, sculpturi, lucrări de grafică, afișe, fotografii, tipărituri, costume și accesorii de scenă, scrisori, obiecte personale ale actorilor. Proiectul, al cărui start s-a dat săptămâna trecută, va avea ca finalitate expertizarea, conservarea și restaurarea a 38 de obiecte, vedeta colecției fiind ”rochia de argint”, veșmântul de gală, cu trenă, pe care l-a purtat Regina Maria.

Rochia se va afla în centrul expoziției, înconjurată de costumele purtate de celebri actori români, în roluri de regi, domnitori, personaje istorice. Partenerii proiectului sunt Muzeul Național de Artă al României (ai cărui experți se vor ocupa și cu migăloasa recondiționare a ”rochiei de argint”), Muzeul Național al Satului «Dimitrie Gusti» (restaurarea a 10 obiecte patrimoniale, printre care costume purtate de Constantin Nottara, Ion Manolescu, George Calboreanu), Muzeul Militar Național “Regele Ferdinand”, Biblioteca Națională a României (aici vor fi readuse la viață vechi afișe, scrisori, caiete de sală, fotografii etc).

Proiectul beneficiază de 450 717,10 lei (finanțare nerambursabilă din Granturi SEE – Islanda, Liechtenstein, Norvegia) și 79 538,31 lei (finanțare nerambursabilă din Bugetul Național). Noul proiect al TNB se înscrie în programul RO – CULTURA, implementat de Ministerul Culturii. Să sperăm că într-un an și jumătate, cât va dura materializarea deplină a expoziției, pandemia va fi doar o amintire dezagreabilă, pe care o vom uita, bucurându-ne de parfumul scenei, recuperat din istorii glorioase ale teatrului.

Gabriela Hurezean

Între 2 și 8 septembrie, câteva spații bucureștene adăpostesc cea de-a doua manifestare a comunității Reforma, în domeniul artei fotografice. Citez din manifestul grupului: ”Nu credem în mainstream, respingem cultura ignorantă, gândim independent, apreciem creativitatea, nu ne interesează culoarea pielii sau orientarea sexuală. Cu alte cuvinte, suntem un meltingpot transdisciplinar al gusturilor, stilurilor și comportamentelor. ”Sunt complet diferit față de celălalt, dar am puncte comune.” Nu ne imităm, ne inspirăm, ne reformăm. Fetișul nostru este autenticitatea. (…) Suntem ceea ce vrem să fim. Învățăm fiecare de la fiecare și fiecare de la ce produce grupul. (…) Reforma este, totodată, despre reciclare. A noastră, dar mai ales a ceea ce oamenii produc drept gunoi. Și vrem ca planeta noastră să arate mai frumos.”

Luni seara, la galeria Atelier 030202 (foaierul Sălii Noi a Teatrului de Comedie) a fost vernisată expoziția centrală a Reforma Photo Days, cu participarea unor virtuozi ai fotografiei – unii deja cunoscuți, alții, aflați la început de drum: Cătălina Flămânzeanu, Lucian Năstase, Jennifer Eva Pîrcălăbescu, Robert Boșcai, Anka Coller, Cosmin Gârleșteanu, Bogdan Gîrbovan, Cosmin Gogu, Andreea Goia, Alina Ion, Elisabeta Kindriș, Răzvan Leucea, Petra Maria, Mihnea Mihalache-Fiastru, Ștefan Simion, Gabi Stamate, Horațiu Șovăială, Mihaela Tulea. Curatori: Cătălin Burcea, Răzvan Ion, Roxana Lăpădat, Theodor Moise, Eugen Rădescu, Mihai Zgondoiu.

Metaforă, simbol, document, joc al memoriei, senzație, mișcare, experiment, insolit – nimic nu le e străin acestor artiști care imortalizează clipa cu inspirație și talent. Expoziția poate fi vizitată între orele 10.00 – 20.00, până duminică, 8 septembrie.

Marți, la creart Gallery, a venit și rândul lui Adi Bulboacă să-și prezinte câteva lucrări. De ce cred că Bulboacă este cel mai bun fotograf de teatru al ultimilor ani? Mai întâi, pentru că iubește și respectă teatrul cu tot ce cuprinde el. L-am văzut făcând poze în timpul spectacolelor și aparatul lui nu clănțăne când e declanșat. Nici nu irită cu blitzul. Spre deosebire de alți colegi de-ai săi, care se dau aferați și deranjează ca naiba. Și pe actori, și pe spectatori.

Apoi. Am folosit de multe ori fotografiile lui Bulboacă pentru a-mi ilustra cronicile. Dacă, în lipsă de resurse, unele teatre mi-au furnizat imagini amatoricești, care nu spuneau mare lucru despre întâmplările de pe scenă și-mi storceam creierii să decupez din ele ceva edificator, Adi Bulboacă știe chiar mai bine decât mine ce imagine îmi trebuie pentru a arăta cât mai mult din atmosfera spectacolului. Când face fotografii pentru promovare, se apropie de subiect cu umilință și exactitate, renunțând la pornirile artistice generate de personalitatea proprie.

Bulboacă fură la milimetru semnificația esențială a artei actorului, a expresiei corporale, a viziunii regizorului. Nu colorează, nu împodobește, doar arată. În schimb, când își lasă inspirația să zboare și face poze pentru sufletul lui, iese ceea ce se poate vedea la creart Gallery: poezie, melancolie, mister, magie. Vă arăt aici câteva mostre, dar ar trebui să le vedeți în original. Expoziția e deschisă între orele 10.00 – 19.00, la creart (Piața Lahovari 7) până în 3 noiembrie. Când mergeți să vedeți ceva la Teatrelli, intrați în micul separeu din stânga holului. Acolo e. Cei care vreți să-l cunoașteți mai bine, îl găsiți la artist talk, tot acolo, în seara asta, de la ora 21.00.

Tot în această seară, la 19.00, se vernisează la Galateca (Str. C.A. Rosetti 2-4) solo show-ul lui Cornel Brad, intitulat ”Oameni. Putere. România. Revoluție”. Expoziția poate fi vizitată până în 10 septembrie.

Mâine, (joi, 5 septembrie) la Modulul Cărturești din strada Academiei 18 – 20, de la ora 18.30 puteți participa la alt artist talk interesant, de data asta cu minunata Cătălina Flămânzeanu, neîntrecută în arta portretului. În același loc, de la ora 21.00 va fi proiectat filmul regizat de  Wim Wenders & Juliano Ribeiro Salgado, ”The Salt of the Earth” (”Sarea Pământului”).

Vineri, 6 septembrie, ora 21.00, în Grădina cu filme (creart, Lahovari, 7) poate fi văzut filmul ”Annie Leibovitz: Life Trough a Lens”.

Sâmbătă, 7 septembrie, de la ora 22.00, Reforma Photo Days 2 se încheie apoteotic la Control Club cu Dirty Disco with Eugen Rădescu.

La toate evenimentele intrarea e liberă. Doar la proiecția ”Sării Pământului” e indicat să vă rezervați locul pe bilete.ro, fiindcă se prevede oarece aglomerație.

Text&foto: Gabriela Hurezean

Din respect pentru exactitatea datelor, vă împărtășesc detaliile din mesajul primit de la Vania Pierșinaru:

După trei ani de pauză, timp în care vechile producții ale teatrului s-au jucat în spații independente prietene (Godot Cafe Teatru, La Scena, Teatrul de Artă, Teatrul Dramaturgilor), Teatrul În Culise își va relua activitatea începând cu 9 septembrie, într-un spațiu nou – în incinta Artist Cafe, pe strada Lipscani nr. 30, cu o trupă de treizeci de actori tineri și o stagiune completă, care va cuprinde o parte dintre spectacolele deja consacrate, dar și titluri noi din dramaturgia contemporană.

În Culise își continuă misiunea de a promova un teatru sincer, cu texte și viziuni proaspete, cu actori profesioniști tineri și studenți la facultățile de profil, un teatru dispus să provoace și să recâștige publicul îndepărtat de cultură prin spectacole actuale, îndrăznețe, menite să intrige, dar și să distreze spectatorii. În fiecare seară – de luni până duminică – spectatorii se vor delecta cu toate genurile teatrale: comedii senzaționale pe care ai putea să le vezi de milioane de ori, spectacole romantice, fără să fie siropoase, tragicomedii care fac haz de necazurile vieții, spectacole erotice pentru cei care nu au inhibiții, drame puternice care pot provoca fiori, thrillere psihologice, stand up comedy sau show-uri de improvizație. Bazându-se pe modelul american de finanțare a artelor cu ajutorul comunității, În Culise se bucură de susținerea iubitorilor de teatru din cadrul școlii de actorie TeenMedia Academy, care, în ultimii doi ani, au cotizat lunar pentru relansarea teatrului profesionist. Pentru a celebra aportul comunității sale, zilele de luni și miercuri vor fi dedicate spectacolelor realizate cu studenții cursurilor de actorie, care vor juca pentru a sprijini în continuare activitatea teatrului.

Noul spațiu În Culise este situat chiar în centrul orașului, în incinta Artist Cafe, pe Strada Lipscani nr. 30, la etajul 2 din clădirea Diverta. Sala, amenajată în stil teatru-cafenea, are o capacitate de 70 de locuri și un design elegant și colorat. Pe durata spectacolelor, publicul se va putea bucura de o atmosferă caldă și primitoare, dar și de un meniu variat ce include ceaiuri organice, mai multe tipuri de cafea și ciocolată caldă, cocktailuri inspirate de personalități din domeniul filmului, snack-uri și gustări. Stagiunea va fi lansată cu spectacolul The Blue Room într-o distribuție nouă: 10 actori, 5 bărbați și 5 femei, care au avut curaj să îmbrățișeze aceste roluri ambițioase pentru a da viață unei producții controversate în care erotismul joacă rol central. Biletele se pot achiziționa de pe iabilet.ro sau mystage.ro, dar și din clădirea Diverta de pe Lipscani nr. 30. Mai multe detalii despre programul spectacolelor pe www.inculise.ro.

Programul de redeschidere a Teatrului În Culise, pe luna septembrie,  cuprinde următoarele spectacole:
Luni 9 septembrie
20:00 Common Lives – tragicomedie (Spectacol producție studenți TeenMedia Academy)

Miercuri 11 septembrie
20:00 Feromonii – comedie (Spectacol producție studenți TeenMedia Academy)

Joi 12 septembrie,
20:00 The Blue Room – bestseller (Premieră)

Vineri 13 septembrie

20:00 The Blue Room – bestseller (Premieră)

 Sâmbătă 14 septembrie

19:00 The Blue Room – bestseller (Premieră)

 Duminică 15 septembrie
19:00 Scrisori către Rita: The Show – comedie erotică

Luni 16 septembrie
19:00 Un bărbat și mai multe femei – comedie (Spectacol producție studenți TeenMedia Academy)

În încheiere, nu pot decât să urez întregii echipe a Teatrului În Culise, un ocean de ceea ce Ubu Rex numește rahart. Să înotați cu bine!

Gabriela Hurezean

Fotografii de Vania Pierșinaru

Știrea: ”Gigi Căciuleanu, inspirat de farmecul și unicitatea Amfiteatrului în aer liber (de pe acoperișul Teatrului Național din București, n. red.) și entuziasmat de creativitatea tinerilor actori selecționați la Gala HOP, al cărui director artistic este din acest an, pregătește o premieră absolută: ON THE ROOF! Primele reprezentații s-au pus în vânzare pentru  27 și 28 Iulie, ora 21:30.”

Ieri, Gigi Căciuleanu și tinerii actori cu care și-a desăvârșit noua operă s-au  întâlnit cu  jurnaliștii întru stat oleacă de povești. A fost un moment de viață unic.  Cred că orice comentariu/explicație pe lângă cele rostite de acest extraordinar artist este un sacrilegiu. Vă împărtășesc spre îndelungă meditație doar câteva dintre gândurile lui Gigi Căciuleanu:

# ”Ideea că suntem buni nu e bună. Totul e perfectibil.”

# ”Experimentez pe mine. Lucrurile complicate sunt alcătuite din lucruri simple. Important e să le putem structura.”

# ”Am descoperit posibilitatea de a privi cerul de pe scenă. Respirația e mai ușoară când cerul e liber deasupra ta.”

# ”Hazul nu doar ne ferește de necaz, ci ne unește într-o dimensiune a binelui.”

# ”Dansul este rupere și refacere de simetrii.”

# ”Ceea ce unește mișcarea și vorbirea este respirația.”

# ”Dansul vorbei m-a fascinat întotdeauna. De ce naiba trebuie să tac în timp ce dansez?”

# ”Ca stafida în cozonac, intră o bucățică din Vivaldi în muzica lui Paul Ilea.”

# ”Libertatea pe care ți-o dă structura este mult mai mare decât cea pe care ți-o dă absența ei.”

# ”Muzica îți structurează ritmul inimii, al respirației.”

# ”DansActorii mei își fac singuri scenariul. Eu le dau doar cheia. Cheia mică deschide poarta mare.”

# ”Uneori, încremenirea e mult mai importantă decât mișcarea.”

# ”Suntem premiați de Doamne Doamne prin simplul fapt că existăm.”

# ”Am învățat că durerea face parte din meseria noastră. Nu există zi de la Dumnezeu în care să nu mă doară ceva. Se plimbă durerile prin noi ca Vodă prin lobodă.”

# ”Păcatul este ieșirea din simetrie. Zbughirea din tine însuți.”

# ”Un corp inteligent este întotdeauna un corp frumos, care îți spune ceva, care gândește, de care te îndrăgostești. Nimeni nu știe unde se află mintea. Când corpul devine minte e foarte bine!”

Revenind la spectacol, iată fișa tehnică:

ON THE ROOF

- TEATRU COREGRAFIC -

un spectacol de Gigi Căciuleanu

Asistent coregrafie: Lelia Marcu – Vladu

Muzica: Paul Ilea / Sensor

Texte, desene: Gigi Căciuleanu

DansActori (în ordinea alfabetică după prenume):

Adela Mihai, Adrian Loghin, Alexandra Oişte, Alin Potop, Andrei Atabay, Andrei Ianuş, George Olar, Ioana Beatrice Tănasă, Mara Pogânceanu, Maria Panainte, Mihai Vasilescu, Nadina Cîmpianu, Nicolae Dumitru, Theodora Sandu.

Spectacolul este produs de TNB în parteneriat cu UNITER, Fundația  Art Production / Gigi Căciuleanu “Ad Hop” Company, cu sprijinul JTI,

în cadrul Programului 9G la TNB.

A consemnat și fotografiat Gabriela Hurezean

Desen de Gigi Căciuleanu